Zâmbet anemic


Soare rece pe strada-nghețată
Păr blond în vânt cu privire uscată
Cu buze uscate cu pielea albă
Îngheți orizontul cu-n iris de gheață
Ai lumea la picioare
Nu-ți pasă de ploaie
Cum curge șiroaie
Prin părul tău blond
În care stau vagabond
În părul tău roșcat
În care m-am înnecat
În părul tău brunet
De-un negru dement.

Clipește laconic
Spre ochii mei arși
De-un zâmbet anemic
Pe-obrajii șterși
Și-ntinde-mi mâna
Și-aruncă-mă-n groapa
Din vechea fântână
Să te văd iarăși
Ca pe-o profană.
Trage-mă în apă
În negrul murdar
Vino și-omoară-mă
O să te strig în zadar.

Mă plouă cu lacrimi amare
De părul tău înțepate
De roșul tău omorâte
De tine disecate
De tine aruncate
Să mă omoare
Să mă-nnebunească la noapte
Să plâng de durere
Întins pe spate
Întreaga noapte.

One response to “Zâmbet anemic

Arată-ți frustrarea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s