Trolebuz


În trolebuz rămân gânduri sparte
Om după om trece și le-mparte
Scaunelor gri bărilor gri
Șoferului gri tu devii gri

Lumina nu se-aprinde
Lumina se desprinde
Rămânem pe-ntuneric
Străini pe întuneric

Prinde o mână și stai așa
Nu vorbi nu simți
Nimic altceva
Închide ochii și gustă amarul
Amarul cafelei de ieri
Dimineață…

Prinde o mână și las-o așa,
Închide ușa închide ochiul
Și lasă-le așa..
În trolebuz pâlpâie lumina
Gândul se strivește și-l mănâncă rugina..

Sărută un străin
Spune-i că-l iubești
Spune-i că nu contează
Cine mai ești

Strânge-i părul negru
În trolebuzul negru
Întunericu-i prea negru
Și nimic nu se trezește

Ușa de la mijloc va rămâne așa,
Nu se mai deschide, nu devine
Altceva.
Materia nu mai curge, rămâne blocată
Și tu ții mâna pe o bară afumată.
Strânge-i mâna străinului din dreapta
Cântă și dansează și iartă
Moartea.

Arată-ți frustrarea

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s